MESAJ CATRE EDITORII DE CARTE

Dacă esti editor de carte si dai de aceste rinduri, mai gindeste-te inainte de a inchide pagina, gindeste-te ca publicînd o astfel de carte vei usura calea spre modelarea gîndirilor celor ce urca treptele cunoasterii.

Voi prezenta pe scurt conţinutul celor 2 cărţi scolare pe care le-am scris de foarte multa vreme, cărţi imposibil de publicat in tara care se numeste Romania, ţară care eliberată de sub jugurile comuniste s-a umplut de oameni care au avut drept unică tinta in goana lor data de marea libertate: BANUL!


Pentru ca editorii nu cintăresc valoarea ci banul ei vor publica intotdeauna ceea ce s-a publicat inaintea lor mai usor si anume caile bătătorile ale cunoasterii.


Titlul primei carti:

Probleme de chimie rezolvate prin date structurate


Scurt istoric al noii metode

Noua metodă constă în rezolvarea problemelor de chimie fără formule matematice sau cu o singură formulă explicită la un întreg capitol în loc de mai multe aşa cum se obişnuieşte în prezent.

Voi sublinia de asemeni impactul negativ asupra formării gîndirii ştiinţifice pe care îl au formulele matematice, în forma în care sînt folosite în ziua de azi.

*** *** ***

Chimia claselor a 7-a şi a 8-a am învăţat-o SINGURĂ într-o vacanţă de vară după ce am intrat la liceu, după manualele şcolare ale acelor vremuri - anul 1969. Aveam 14 ani. Tot singură am învăţat să rezolv şi probleme de chimie. Chimia de liceu tot singură am învăţat-o. Eram veşnic neatentă la ore. Această reuşită o datorez faptului că manualele de chimie ale acelor timpuri conţineau metode de rezolvare a problemelor cu REGULA DE TREI SIMPLĂ! De asemenea teoria era redată cu claritate respectînd trecerea gradată de la simplu la complex - principiu care în zilele noastre nu mai este respectat. Nici măcar un elev superdotat nu mai poate învăţa singur după manualele actuale.

*** *** ***

Indiferent de disciplina cu care intram în contact: matematică, fizică, chimie, copil fiind, manifestam o deosebintă independenţă în gîndire.
Eu nu învăţam formule, raţionamente tip, care se predau în şcoli pentru rezolvarea exerciţiilor şi a problemelor. Îmi era de ajuns să înţeleg conceptul, noţiunea de bază şi în rest…..mă descurcam! Deşi nu aveam cele mai mari note la aceste materii, deseori eram singura din clasă care rezolva probleme care ieşeau din tiparele obişnuite. Foloseam spontan şi cu dexteritate metode mult mai simple decît cele predate în şcoală. Aceste lucruri mi-au fost conştientizate de unii profesori pentru că eu nu îmi dădeam seama de ele.

*** *** ***

În clasa a 9-a, în primul trimestru, am rămas corijentă la fizică. Nu mai ştiu cum s-a întîmplat. Ţin minte numai prima lucrare de control dată la mecanică. O problemă extrem de simplă care urmărea aplicarea unei formule matematice legată de acceleraţie. Toată clasa a rezolvat problema numai eu nu. Mă chinuisem toată ora să înţeleg legăturile care existau între parametrii cuprinşi în problemă. Nu reuşeam să vizualizez fenomenul acceleraţiei şi legătura lui cu spaţiul şi cu timpul aşa cum vizualizasem în şcoala generală ORICE îmi cădea în sfera gîndirii.
În pauză am rugat o colegă să-mi explice problema. Ea mi-a scris pe caiet relaţia matematică, formula deci, şi mi-a spus: “Pe a îl ştii din problemă, pe t îl ştii din problemă. Le introduci în formulă şi calculezi spaţiul. Atunci am fost şocată de mecanicismul cu care colega mea rezolvase problema. Atunci am primit prima lecţie de rezolvare mecanică a unei probleme.

*** *** ***

Am învăţat matematica, fizica, chimia de liceu mergînd pe drumurile mele şi ori de cîte ori priveam spre ceilalţi simţeam că CEVA NU MERGEA!

*** *** ***


În anul întîi de învăţămînt, anul şcolar 1980 – 1981, am predat la o şcoală generală foarte bună. Cînd am deschis manualul de chimie de clasa a 7-a, altul decît cel după care învăţasem eu, am găsit la concentraţia procentuală a soluţiilor probleme rezolvate cu formule matematice. M-a cuprins o revoltă teribilă realizînd efectul dezastruos pe care îl va avea asupra formării gîndirii ştiinţfice a copiilor acest sistem de rezolvare.
În timp ce regula de 3 - simplă obligă elevul să păstreze în permanenţă contactul cu baza fenomenului - formula matematică îl depărtează de fenomen determinîndu-l să gîndească mecanic!


*** *** ***

Elevii au învăţat de la mine să lucreze cu regula de 3- simplă.
I-am învăţat să deducă formulele din manual sfătuindu-i să nu le folosească. Aşa au făcut copiii, numai că atunci cînd trebuiau să rezolve probleme cu amestecuri de soluţii, deşi dotaţi intelectual, întîmpinau greutăţi în vizualiarea fenomenelor. Deşi explicate cu maximă claritate, cu desene la tablă, datorită numărului mare de elemente cuprinse în raţionamente, copiii oboseau şi pierdeau firul gîndirii în rezolvarea acestora.

*** *** ***


TREBUIA SCHIMBAT CEVA!

*** *** ***

TREBUIA UŞURATĂ VIZUALIZAREA FENOMENELOR.

*** *** ***

Următorul an am predat la o şcoală foarte slabă: doi trei elevi buni, restul…. o apă şi un pămînt! I-am învăţat şi pe aceştia să lucreze cu regula de 3 - simplă în primele două săptămîni de recapitulări. Datorită programei teoretice desosebit de încărcate şi a nivelului scăzut al elevilor nu am mai apucat să lucrez cu ei probleme. La jumătatea trimestrului întîi mi-a venit la una din clasele a 8-a o elevă nouă foarte bună la învăţătură. La sfîrşit de trimestru am dat o lucrare de control care a cuprins şi o problemă foarte simplă la concentraţia procentuală a soluţiilor. Deşi slabi, majoritatea elevilor au rezolvat problema aşa cum îi învăţasem eu. Spre uimirea mea, eleva cea nouă nu a rezolvat-o.
- Ce sa-ntîmplat cu tine Simona de nu ai rezolvat problema?
- M-am chinuit toată ora să- mi amintesc formula cu concentraţia procentuală!
- Dar tu ştii ce este aceea concentraţie procentuală?
- Păi, …. asta e ceva cu md şi cu Cp.
Fierbea sîngele în mine cînd auzeam asemenea stupizenii în capul unui copil bun. Latura fundamentală a gîndirii sale era total neformată. Copil care muncea, care nu pleca niciodată cu temele nefăcute de acasă.

*** *** ***

Dacă regula de 3- simplă obligă de fiecare dată judecarea definiţiei:

“Cantitatea de substanţă conţinută în 100 grame de soluţie”

scrisă sub forma: “ la 100 g soluţie…….sînt conţinute ……..x g substanţă “

formula matematică: nu mai scoate în evidenţă definiţia.

*** *** ***


Încetul cu încetul, elevul care lucrează de fiecare dată cu formula matematică, UITĂ conceptul de bază - în cazul de faţă – noţiunea de concentraţie procentuală - şi ajunge în cele din urmă să rezolve probleme fără să mai cunoască conceptul. Gîndirea lui nu mai devine una ştiinţifică, care face permanent conexiuni între parametrii sistemelor cu care raţionează ci una mecanică ruptă de conţinutul ştiinţific.
La un nivel mai înalt, cînd numărul parametrilor cuprinşi în raţionamente creşte simţitor, cei mai mulţi elevi abandonează procesul de învăţare, iar cei puţini, conştiincioşi, depun eforturi uriaşe pentru a face faţă cu gîndirea mecanică formată pînă în acel moment. Cînd problemele ies din tiparele obişnuite elevii chiar şi cei mai dotaţi se blochează. Ajung în imposibilitatea de a mai rezolva problemele.


*** *** ***

În primul an de învăţămînt, constatînd că elevii foarte dotaţi intelectual întîmpinau dificultăţi în vizualizarea fenomenului ştiinţific cu numar mare de date, a început să mă preocupe ideea SIMPLIFICĂRII METODELOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR. Trebuia ceva şi mai simplu decît regula de 3-simplă dacă aşa ceva ar fi putut exista.


*** *** ***

Încă din anul întîi de facultate începuse să se cristalizeze în mintea mea ideea SIMPLIFICĂRII FORMELOR DE TRANSMITERE A INFORMAŢIEI.
Găsisem deja soluţii pentru simplificarea textelor lucrărilor de laborator lungi şi greoaie. Un text de o jumătate de pagină îl reduceam simplificat la un singur rînd fără să elimin nimic din conţinutul său.

*** *** ***

În al doilea an de învăţămînt fiind preocupată de SIMPLIFICAREA TEXTELOR PROBLEMELOR DE CHIMIE într-un moment de maximă relaxare, mi-a apărut pe ecraunl minţii SOLUŢIA! Am fost ferm convinsă că era ceea ce căutam şi abia aşteptam să mă apuc de lucru - să rezolv probleme redate în această formă. Am rezolvat toate problemele din capitolul SOLUŢII cu o uşurinţă şi rapiditate uluitoare.
Acest capitol de probleme îl rezolvă prin mijloacele actuale timp de 3 ore un profesor foarte dotat intelectual. Sînt probleme pe care unii profesori nu le rezolvă de loc ori cît timp ar avea la dispoziţie! Eu le-am terminat prin noul sistem în 30 de minute!

*** *** ***



În ce constă noul sistem?
Unitatea structurală de bază este tot regula de 3 – simplă dar scrisă ALTFEL.
Aş putea-o compara cu celula din sistemul viu. Aş putea-o numi ”celulă informaţională”
Spre deosebire de regula de 3 - simplă care nu poate fi legată de altă regulă de 3 - simplă, aceste celule informaţionale se pot lega între ele în lanţuri lungi atîtea cît cere numărul de date. Pe aceste lanţuri sînt plasate datele problemei.
Totul nu este altceva decît o ALTĂ FORMĂ DE REDARE A TEXTULUI UNEI PROBLEME.

*** *** ***

Ca şi regula de 3- simplă, fiecare celulă informaţională obligă pe cel ce rezolvă problema, să judece de fiecare dată conceptul cu care lucrează: concentraaţie, randament, densitate etc, ceea ce înseamnă vizualizarea permanentă a fenomenului implicat în întregul său. Cel ce rezolvă prin acest sistem nu se mai depărtează de fenomen prin raţionamente mecanice ci păstrează permanent contactul cu baza.

*** *** ***

Doi ani mai tîrziu generalizez sistemul pentru toate capitolele din chimia de liceu care folosesc mărimi proporţionale cu 2 parametri. Tot atunci, pentru legile gazelor şi electroliză pun la punct FORMULA EXPLICITĂ care devine celula informaţională pe care se plasează datele problemelor din aceste capitole.

*** *** ***

Anul şcolar 1995 - 1996 predau la 2 şcoli cu diferenţe substanţiale între nivelul de pregătire al copiilor. Şcoala Centrală - copii de gimnaziu foarte dotaţi şi şcoala 58 - copii de nivel mediu.
Eram la început de an şcolar - perioadă de recapitulări. Cei de la Şc. 58 lucraseră chimia de a 7-a cu mine, cei de la Şcoala Centrală cu o profesoară foarte severă care folosise formulele matematice. Mai mult de atît, profitînd de nivelul intelectual ridicat al acestora şi de interesul pentru studiu, depăşise cu mult programa şcolară întroducînd la clasa a 7-a concepte care se învaţă la clasa a 9-a: voulmul molar şi randamentul.
Aceleaşi probe de verificare, fără recapitulare prealabilă pentru a vedea ce a rămas după o vacanţă întreagă de 3 luni, le-am dat elevilor de clasa a 8-a la ambele şcoli.
Elevii Şcolii Centrală s-au dovedit a fi buni la TEORIE - cunoşteau simboluri, formule molelculare, recunoşteau un acid sau o bază etc. În schimb erau zero la egalarea ecuaţiilor chimice şi la probleme. ZERO! Deci exact la ceea ce ţinea de RAŢIONAMENTE - de GÎNDIRE!
Elevii şcolii 58 au dat rezultate dezastruoase la teorie în schimb rezultate bune la probleme. Aceşti elevi nu aveau deprinderea de a studia acasă - rămăseseră cu ceea ce lucraseră cu mine la clasă!

*** *** ***

Voi descrie acum o oră de curs de început de an şcolar la Şcoala Centrală. Le-am dat copiilor să facă o transformare banală de unităţi – din grame în moli. După 5 minute de aşteptare nici un copil nu rezolvase transformarea.
- Ce se-ntîmplă, de ce nu aţi rezovat exerciţiul?
- Doamnă, nu mai ştim formula!
- Dar voi ştiţi ce este acela mol?
Ei bine, nici un elev nu mai ştia ce este molul! O noţiune elementară de o mare simplitate. Nici după ce le-am definit-o şi explicat-o cu mare claritate nu o mai recunoşteau! Era ca şi cînd ar fi auzit pentru prima dată de ea.
AU RECUNOSCUT NUMAI FORMULA DUPĂ CE LE-AM DEDUS-O.
Dacă eu le-aş fi dat direct formula ar fi rezolvat transformarea fără să ştie ce este acela mol! Transformare absolut MECANICĂ!
Iată cum formula rupe gîndirea de fenomen. Copiii ajung să rezolve probleme de chimie FĂRĂ SĂ ŞTIE CHIMIE!

*** *** ***

Cu această gîndire termină şcoala mulţi dintre ei cu înalte performanţe ale ale gîndirii mecanice pe care o transmit mai departe din generaţie în generaţie dacă ajung cadre didactice sau o folosesc la operaţii de rutină în munci industriale sau de laborator.

*** *** ***

După un îndelungat şi perseverent exerciţiu, unele concepte ajung să fie înţelese - dar întotdeauna cei ce lucrează după aceste modele vor fi în urmă cu ceea ce nu au apucat să exerseze foarte mult şi vor uita repede ceea ce nu vor mai exersa. De asemenea, aceste tipuri de gîndire formate prin aceste tipuri de raţionamente mecanice exersate prin nefiresc de multă muncă vor fi capabile numai de munci de RUTINĂ la nivele mai mult sau mai puţin înalte. Niciodată nu vor fi capabile de CREAŢIE!

Viaţa este 90% RUTINĂ 10% CREAŢIE! Viaţa te aduce în situaţii complet noi în care nu te-a adus niciodată şcoala.
Aceste situaţii le rezolvă cei ce au ştiut să înveţe cu adevărat pentru că asemenea oameni există – sînt puţini dar există! O dovedeşte progresul.

*** *** ***

Noua metodă de rezolvare a problemelor de chimie are următoarele avantaje:

1. Problemele sînt rezolvate - RAPID
- fără efort
- pe spaţii restrînse ( dacă prin formule o problemă cu număr mare de necunscute se poate întinde pe 3 pagini - prin actuala metodă se întinde pe maxim o pagină sau jumatatea ei )

2. Asigură înţelegeea deplină a conceptelor ( nu poţi rezolva problema prin această metodă dacă nu îţi este clar conceptul ) – evită deci gîndirea mecanică

3. Nu necesită număr mare de repetiţii pentru fixare - volum mare de muncă cu rezolvări ale unui număr mare de probleme )

4. Formulele explicite reflectă cu claritate fenomenul descris.
Se învaţă logic, foarte uşor şi nu se mai uită deoarece reflectă prin structura lor structura fenomenului ajutînd la vizualizarea lui.

5. Este NATURALĂ! - metodele actuale sînt artificiale motiv pentru care creierul le respinge ducînd de fiecare dată la uitare dacă nu sînt exersate.


*** *** ***

Această artificialitate nu este specifică numai chimiei - este întîlnită în toate ramurile ştiinţei.

*** *** ***

Realitatea în sine este simplă - limbajele dezordonate şi artificiale fac din ea un tărîm greu de pătruns.

Viorica Iovan



Prezentarea cărţii


1. Cartea cuprinde 177 de pagini
2. Cartea se adreseaza elevilor de la clasele 7 – 12 inclusiv studenţilor de la faculatăţile la care se studiaza chimia



A doua carte:


Probleme de matematică rezolvate prin date structurate


Introducere

Această carte explică detaliat, pe un număr mare de exemple, un algoritm pentru determinare ecuaţiilor sau sistemelor de ecuaţii prin care se rezolvă o problemă.
Prima parte a algoritmului constă în REDAREA DATELOR UNEI PROBLEME ÎNTR-O FORMĂ STRUCTURATĂ iar a doua parte în determinarea ecuaţiei sau sitemului de ecuaţii din datele respective.
În acest mod, ecuaţiile nu mai sînt găsite intuitiv sau prin raţionemente mintale, ci printr-o cale conştientizată total, etapă cu etapă.
În cadrul problemelor care folosesc noţiunile de viteză, densitate, concentraţie procentuală, titlu nu mai este necesară aplicarea formulelor învăţate la fizică sau la chimie. Este însă necesară cunoaşterea exactă a definiţiilor acestor noţiuni pentru a reda cu uşurinţă datele problemei în formă sructurată.
Necesitatea acestui algoritm se pune în evidenţă mai ales în cadrul problemelor cu număr mare de date şi relaţii între ele sau în cazul problemelor cu număr mic de date dar cu relaţii mai greu de văzut.
O dată stăpînit acest algoritm devine un excepţional mijloc de rezovare rapidă şi fără efort a problemelor de orice natură.

Viorica Iovan



Cartea se adresează elevilor de la clasele 4 – 8 din ciclul gimnazial



- Introducere …………………………………………………………………….3
- Cuprins …………………………………………………………………………4

1. Proporţii cu două variabile…………………………………………………5
11 Mărimi direct proporţionale……………………………………………….....5
12 Mărimi invers proporţionale………………………………………………..17
13 Probleme care conduc la ecuaţii de gradul 1 şi la sisteme de ecuaţii cu
două necunoscute…………………………………………………………....20
14 Probleme care conduc la ecuaţii de gradul 2…………………………….105

2. Proporţii cu trei sau mai multe variabile……………………………..113


…………………………………………………………………

Refuz editurile care impun coperta lor si care intervin grosolan in conţinutul si in forma carţii obligindu-mă sa elimin capitole intregi pentru a scădea pretul cartilor
Accept orice idee de imbunătăţire a manuscriselor

. cartile prezintă unitate indestructibila

. orice eliminare sau adaos inutil scade valoarea lor


. adresa de contact: ionaandreescu@yahoo.com